Prietena mea bogata..

Cate dintre voi nu va confruntati cu problema asta deja devenita obsesie? Ai o prietena, mai ¨bogata¨ decat tine care de multe ori te duce la frustrare, ca nu poti fi ca ea ca nu poti sa ii oferi ceea ce poate iti ofera ea atunci cand te invita la ea acasa. Eu am avut intotdeauna prietene mai bogate si chiar mult mai bogate decat mine si ne intelegeam de minune. Pot sa spun ca am fost norocoasa din punctul asta de vedere, pentru ca mi s-a oferit sansa sa vad si alte lucruri mai de pret intr-o casa, si cum mananca altii, si ce anume isi permit sa faca, iar ospitalitatea unei asemenea familii mi-a permis sa “ma infrupt” si eu din  bunatati pe care mama mea nu si-ar fi ingaduit sa mi le cumpere. Eu una sunt de parere ca situatia materiala nu ar trebui sa  ne influenteze relatiile de prietenie,dar atunci cand esti adolescent sau copil de regula aceste prietenii sunt dictate de parinti. Daca prietena ta a descoperit ca esti mai putin instarita si  parintii ei pun foarte mult accent pe cat de instriti sunt cei din anturajul lor, cu siguranta aceasta idee va fi inoculata copiilor si acceptata in cadrul familiei ca o conditie de baza pentru relatiile de parteneriat sau amicitie. Atunci iti vei da seama instant daca e o astefel de persoana si atat ca adolescent,copil sau adult…e bine sa te feresti de astfel de oameni care cauta doar compania celor instariti sau mai instariti decat ei. Din fericire, la mine nu af ost cazul. Parintii prietenei mele ma placeau si ma respectau pentru ca eram buna la scoala si eram considerata un exemplu bun pentru fiica lor.(Lucky me…:P)

Imi aduc aminte de o intamplare amuzanta: prima data cand am intalnit-o pe prietena mea Valentina (pentru ca asa o chema) a fost in clasa a sasea cand s-a mutat in clasa noastra. Pe vremea aceea croissantele cu ciocolata abia aparusera pe piata si erau foarte scumpe, putini isi cumparau si doar cand aveau bani, numai de pofta. Si tot o vedeam ca mananca ceva din pungile de croissante si eu imi imaginam ca isi aducea mancare de acasa in acele pungute. Cand am intrebat-o ce mananca, am ramas foarte mirata ca erau chiar croissante! Manca din alea asa scumpe in fiecare zi?! Pai…da. Acum zambesc gandindu-ma la ce insemna realitatea de zi cu zi a fiecarei persoane in parte.  Mai apoi ne-am imprietenit foarte mult, mergeam la ea acasa si mancam tot felul de bunatati care nu se gasau pe piata atunci…, mama ei imi dadea incaltari noi care mie nu imi placeau pentru ca erau mov si de lac dar nu puteam o refuz pentru ca mi se parea un gest urat si atunci spuneam ca imi plac! Aveam acces in toate cele 4 camere din casa mai putin una, ca sa nu mai zic de o baie imensa cu oglinda pe jumate din perete ( in care am fcut si eu odata baie…), terasa, piscina si…oh ce vremuri pentru un copil de clasa a sasea ))))

In fine ca sa scurtez un pic istoria, daca vreodata te intrebi de cat de bune ar mai fi relatiile dintre doua prietene in cazul in care una din ele ar fi mai saraca, acest lucru depinde foarte putin sau deloc de prietena ta, ci mai mult de anturajul familial. Sper din tot sufletul sa dati peste astfel de oameni primitori cum am dat eu, si sa aveti parte macar de o bucatica din “raiul” privilegiatilor vietii! Astept raspunsurile, intrebarile si intamplarile voastre vizavi de acest subiect!